… PENTRU UN ÎNGER …

Crezând că poate viaţa s-a arătat în întregime ,
Suspin încet , încet , cu inima-mi plecată
Crezând că poate eu am dispărut în adâncime ,
Dărâm vise uitate în mintea-mi tulburată .

Crezând că poate totul nu va mai fii nicicând ,
Apuc să văd cum piere  o flacără din mine
Speranţa caută loc , dar tremură curgând
Lăsând un gol deschis în sufletul ce-o ţine .

Crezând că poate dragostea a dispărut
Mă las purtat de vânt spre liniştea amară
Încerc , ating o rază trecând prin absolut
Şi vreau să zbor departe să ies cumva afară.


E greu să pot să zbor, ţinut de mii de trecători
Ce nu mă lasă să ating înaltul cer din depărtări

Din  mulţi şi multi , albaştri grei şi veşnic călători
Din gălagia de mulţimi ,…, din lumea îngheţată 
Aşa frumos apare ,  pur , zburând spre înaltări
Un înger, ce e un copil , şi drumul mi-l arată.

Alăturea-i am reuşit să zbor , unde eu am visat
Acolo sus în depărtări , zburând eu l-am aflat

El are zâmbet de copil frumos şi inima-i curată
Ardoarea i-o citeşti în ochii şi-n faţa-i luminată
De treci pe lângă el  te mângâie, cu a lui modestie
Iubirea sa te poartă blând , plutind până-n vecie
Blândeţea  lui ţi-o dăruieşte , cu braţele-i deschise
Şi a lui dragoste ţi-o dă in dar , să treci peste abise
Speranţa-n tine ţi-o redă , doar atingând a ta privire
Lumina sufletului său, străluce …peste neasemuire .


-  Tu ,… , inger, suflet cald , ce ma ajuti sa zbor
Nu ma lasa aici , in lumea asta multa, grea si rece
Eu stiu , in fata ta ,sunt doar  un simplu muritor,
Pe-acest pamant intins la infinit ce  trece iar , si trece.


                                                           de Cosmin Cojocaru